luni, 1 februarie 2010
EPURAREA ETNICA A ROMANILOR DIN HARGHITA: La Ditrau, Constitutia Romaniei este bataia de joc a iredentistilor maghiari din UDMR si PCM!
Limba este, după cum se ştie, una dintre cele mai importante facultăţi ale omului, devenind şi cel mai important organ de comunicare între oameni, chiar dacă de-a lungul timpului, datorită unor multiple cauze, există în lume o multitudine de limbi şi grupuri de limbi. Între cele peste 2.000 de limbi care se vorbesc pe glob se numără şi limba română, ea fi ind folosită ca mijloc de comunicare de aproximativ 25 de milioane de oameni.Limba română s-a născut ca o expresie a unităţii lingvisticii europene, dezvoltată de-a lungul veacurilor, pe vatra istorică carpato- danubiano-balcanică. Ea este singura limbă din această zonă geografi că a Europei ancorată în marea tradiţie a unui trecut îndepărtat. Iată, deci, de ce limba română poate fi socotită ca făcând parte dintre aşa-numitele „limbi-releu” ale Europei contemporane, deoarece este singura care şi-a păstrat caracterul unitar - cu toate agresiunile la care a fost supusă -, în timp ce cele mai multe dintre limbile moderne ale Europei se caracterizează prin zeci de dialecte locale, care nu de puţine ori fac imposibilă comunicarea între indivizi de aceeaşi naţionalitate, aceştia fi ind nevoiţi să apeleze la limba literară, spre a se putea înţelege. Datorită acestui caracter unitar, limba română îşi păstrează marea ei putere de expresie, ca limbă matricială.
Această calitate decurge din faptul că limba română are o mulţime de cuvinte ce se regăsesc în multe limbi europene şi chiar asiatice; are o scriere latină; are cel mai apropiat lexic de lexicul limbii latine şi este o limbă fonetică în proporţie de 95 la sută. Datorită acestui caracter fonetic, atât scrisul, cât şi cititul se învaţă uşor de cei care nu sunt vorbitori ai limbii române. Acest adevăr a fost şi este afi rmat de marea majoritate a străinilor care s-au stabilit în ţara noastră, în ultimii 20 de ani.
Aflând acest lucru, mi-am amintit, desigur, de situaţia, cu totul anormală, când mulţi cetăţeni români de etnie maghiară, mai ales, deşi născuţi şi crescuţi în România, declară că nu cunosc limba română! Culmea este că fac această afirmaţie şi mulţi dintre absolvenţii liceelor cu predare în limba maghiară, care se zice că „au învăţat” limba română timp de 12 ani! Îţi vine să exclami: incredibil, dar adevărat! Şi nu poţi să nu te întrebi: cum este posibil?
Răspunsul l-am afl at dintr-un articol apărut într-o publicaţie de limbă maghiară, al cărui autor este prof. dr. Balazs Lajas, din Miercurea- Ciuc, care scria: „Limba română a devenit cea mai grea materie pentru elevii maghiari, depăşind proverbiala matematică”. Asta, în timp ce alte limbi, precum engleza, sau germana - afi rmă tot dumnealui - sunt învăţate şi chiar vorbite cu uşurinţă de către aceştia! Oare cum este posibil? Nu tot în şcoală se învaţă şi limbile respective? Le este alocat cumva un număr mai mare de ore? Nicidecum! Atunci? Singurul răspuns logic este că nu se doreşte, de fapt, învăţarea limbii române de către elevii maghiari. Pentru că „a devenit o vanitate să nu se înveţe limba română în liceele maghiare. Se zice că aşa suntem maghiari autentici, dacă nu ştim limba română”. A spus-o, clar şi răspicat, Frunda Gyorgy.
Autor: Ilie Sandru
Continuarea materialului in saptamanalul Condeiul ardelean
Postări
